Simptomele diabetului variază mult în funcţie de cât de mare este glicemia în sânge. Majoritatea persoanelor, în special cele cu prediabet sau cele la debutul diabetului de tip 2, pot să nu aibă iniţial nici un fel de simptome, iar glicemia crescută să fie descoperită absolut întâmplător.

Pacienţii cu diabet dezechilibrat (adică cu glicemie mare, peste 200 mg/ dl) pot prezenta: sete intensă (denumită şi polidipsie), urinare frecventă (sau poliurie), foame intensă (cunoscută sub denumirea medicală de polifagie), scădere inexplicabilă în greutate, prezenţa de corpi cetonici în urină, oboseală marcată (fatigabilitate), iritabilitate, vedere înceţoşată, gură uscată, infecţii frecvente, în special la nivelul pielii sau genitale.

Exista analize care pot indica ca o persoana urmeaza sa fie diagnosticata cu diabet?

Desigur, există 3 tipuri de analize care ne pot arăta dacă o persoană este predispusă la a dezvolta diabet în următoarea perioadă de timp, şi anume:

  1. Testarea hemoglobinei glicozilate (HbA1C) – reprezintă media glicemiilor din ultimele 3 luni şi care în mod normal este sub5.7 %.  Orice valoare între 5.7 şi 6.3 % înseamnă că aveţi prediabet, adică sunteţi predispus la a dezvolta diabet.
  2. Glicemia a jeun. Când glicemia din sângele venos (adică recoltat din venă, la laborator, nu pe glucotest!) a jeun (adică dimineaţa pe nemâncate, după 12 ore de post nocturn) depăşeşte valoarea de 100 mg/dl, dar nu este mai mare 126 mg/dl, înseamnă că aveţi prediabet.
  3. Testul de toleranţă orală la glucoză carepresupune recoltarea glicemiei la 2 ore după ce aţi băut o soluţie care conţine 75 de grame de glucoză pulbere dizolvată în 300 ml apă. Aveţi prediabet dacă glicemia depăşeşte valoarea de 140 mg/ dl la 2 ore, dar este mai mică de 200 mg/ dl.

Vin cu vești bune pentru tine. iată programul care te ajută să intri în 2020 cu corpul pe care ți-l dorești!

Neluat în seamă şi netratat, prediabetul poate să degenereze în diabet în mai puţin de câţiva ani. Progresia către diabet poate fi însă evitată şi preîntâmpinată dacă se iau măsuri din timp. Schimbarea stilului de viaţă, care implică alegeri alimentare sănătoase, introducerea exerciţiului fizic regulat efectuat, ca parte din rutina zilnică şi menţinerea unei greutăţi în limite normale, poate să readucă nivelele zahărului din sânge în limite normale.

Care sunt factorii de risc?

  • Greutatea în exces. Este unul dintre cei mai importanţi şi redutabili factori de risc pentru apariţia diabetului de tip 2. Cu cât mai multă grăsime există în corp, cu atât acesta devine mai rezistent la acţiunea insulinei şi mai predispus la a dezvolta creşteri ale glicemiei.
  • Sedentarismul. Cu cât mai puţină mişcare există în viaţa de zi cu zi, cu atât mai mare este riscul. Activitatea fizică are avantajul de a preveni atât creşterea în greutate cât şi rolul de a creşte consumul de glucoză din sânge şi de a ajuta celulele să devină mai sensibile la acțiunea insulinei, adică să capteze mai uşor şi mai rapid glucoza în exces din sânge.
  • Istoric de diabet în familie. Riscul de a dezvolta diabet de tip 2 este mare dacă unul din părinţi sau frați are diabet.
  • Rasa. Unele popoare şi rase, precum negrii, hispanicii, indienii americani şi asiaticii americani dezvoltă mai frecvent diabet de tip 2.
  • Vârsta. Riscul de a dezvolta diabet creşte odată cu vârsta şi asta deoarece intervine sedentarismul, lipsa de mişcare este mai accentuată şi astfel se pierde masă musculară şi se acumulează grăsime în organism în exces. În ultimele decenii, din păcate, diabetul a început să ia amploare şi în rândul copiilor şi tinerilor.
  • Diabetul gestaţional. Femeile care au fost diagnosticate cu diabet în timpul sarcinii au un risc crescut de a dezvolta diabet ulterior în cursul vieţii, mai ales dacă prezintă şi alţi fatori de risc asociaţi. De asemenea, naşterea unor copii mai mari de 4 kilograme creşte riscul de a face diabet de tip 2 mai târziu în cursul vieţii. 
  • Sindromul ovarelor polichistice. La femei, prezenţa sindromului de ovare polichistice – care se caracterizează în general prin ciclu menstrual neregulat, creşterea excesivă a pilozităţii şi obezitate – creşte riscul de a face diabet.
  • Hipertensiunea arterială. O tensiune arterială peste 140/90 mm Hg predispune la apariţia diabetului de tip 2.
  • Valori anormale ale grăsimilor din sânge. Dacă aveţi valori mici ale colesterolului bun (HDL) sau valori mari ale trigliceridelor, aveţi un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat.

Ce segmente ale populatiei sunt mai afectate de Diabetul de tip 2?

Diabetul de tip 2, cunoscut şi ca diabetul vârstei adulte, este cea mai obişnuită formă de diabet care apare peste 40 de ani. Pancreasul acestor pacienţi secretă iniţial suficient de multă insulină, dar care nu este utilizată eficient – condiţie denumită sindromul de rezistenţă la insulină (sau de insulinorezistenţă). Pe parcursul evoluţiei bolii, mai ales dacă diabetul este neglijat din punct de vedere al dietei şi netratat, secreţia de insulină din pancreas devine insuficientă (adică scade progresiv până la epuizare) şi astfel pot fi necesare injecţiile cu insulină pentru a controla glicemia.

Ce alimente sunt total interzise acestor persoane?

Toate alimentele care conţin zahăr concentrat şi grăsimi în exces ar trebui evitate de oricine, dar în special de pacienţii cu diabet. Aşadar se recomandă eliminarea din dieta diabeticilor a tuturor sucurile carbogazoase din comerţ, a sucurilor de fructe concentrate, a zahărului şi produselor care conţin zahăr în exces, dar şi a produselor de patiserie şi cofetărie care, pe lângă zahăr, conţin cele mai rele tipuri de grăsime, şi anume grăsmile de tip trans.

In privinta fructelor, cand si in ce cantitati devin periculoase? Ce fructe sunt recomandate si care nu?

Tot ce este in exces poate deveni periculos, nu doar fructele. Toate fructele cresc glicemia, unele mai mult, altele mai puţin la acelaşi gramaj, în funcţie de cantitatea de zahăr din ele. Astfel, există 3 categorii mari de fructe

  • cu 5% glucide care pot fi consumate în cantitate mai mare (aprox 300 gr/porţie) – şi anume grepfrut, pepene, pomelo,
  • cu 10% glucide – din care fac parte merele, caisele, piersicile, căpşunele, cireşele, etc şi citricele
  • cu 20 % glucide – care sunt cele mai dulci si a căror porţie în general este limitată la 100 gr – banane, pere, prune, struguri, gutui.

Sunt de preferat legumele? Exista exceptii?

Legumele sunt şi ele tot de 3 categorii, ca şi fructele:

  • sunt legume care pot fi consumate fără grija glicemiilor, pentru că au nu mai mult de 5% glucide şi aici intră majoritatea legumelor verzi şi colorate
  • legumele cu 10% glucide sunt în general rădăcinoasele
  • cele cu 20% glucide sunt echivalente cu făinoasele – şi anume cartoful şi leguminoasele – fasolea boabe, năutul, lintea, porumbul, mazarea – acestea sunt recomandate la masa de prânz, cântărite.
  •  

Daca o persoana ai carei parinti au diabet, ce risc prezinta aceasta sa dezvolte aceasta afectiune? Dar o persoana cu un singur parinte cu diabet?

Da, riscul este cu atât mai crescut cu cât mai mulţi membri apropiaţi (de gradul 1 şi doi) ai familiei au diabet.

Mai exact, cat conteaza factorul ereditar?

Contează în măsura în care arată o predispoziţie la a dezvolta boala respectivă şi trage un semnal de alarmă asupra riscului de a dezvolta diabet, însă nu este obligatoriu ca acest factor ereditar să se şi exprime sub forma bolii. În cazul diabetului de tip 2, cel mai important factor declanşator nu este ereditatea, ci stilul de viaţă şi greutatea în exces.

La ce afectiuni poate duce diabetul?

Complicaţiile diabetului se dezvoltă în timp şi progresiv. Cu cât mai vechi este diabetul şi mai slab controlat, cu atât este mai mare riscul de a dezvolta complicaţii.  Complicaţiile diabetului pot să vă scurteze semnificativ viaţa sau să afecteze calitatea ei într-un mod cât se poate de negativ.

  • Boli cardiovasculare. Prezenţa diabetului zaharat creşte dramatic riscul de a dezvolta probleme cardiovasculare precum angină pectorală, infarct miocardic sau accident vascular cerebral prin accelerarea aterosclerozei şi a îngroşării vaselor de sânge până la obstrucţie. 
  • Afectarea nervilor periferici. (Neuropatie diabetică). Excesul de zahăr din sânge afectează pereţii vaselor mici (capilarele sanguine) care hrănesc nervii din corp, în special pe cei de la nivelul picioarelor. Astfel pot apărea simptome precum furnicături, amorţeli, senzaţie de arsură sau dureri care încep de la vârful degetelor de la picioare şi pot cuprinde treptat întreg piciorul.  Afectarea nervilor de la nivelul stomacului şi intestinelor poate cauza greaţă, vărsături, diaree sau constipaţie. La bărbaţi neuropatia poate cauza disfuncţii erectile.  
  • Afectarea rinichilor (Nefropatie diabetică). Rinichii sunt alcătuiţi din milioane de vase de sânge foarte mici adunate în glomeruli, care filtrează deşeurile din corp. Glicemia crescută afectează acest sistem delicat şi fragil de filtrare, ceea ce poate duce la insuficienţă renală severă, dializă sau nevoia de transplant.
  • Afectarea vederii (Retinopatie diabetică ). Afectarea vaselor de la nivelul ochiului poate duce la orbire. Prezenţa diabetului creşte riscul de a dezvolta cataractă sau glaucom.
  • Piciorul diabetic. Afectarea nervilor şi a circulaţiei sângelui la nivelul picioarelor poate duce la probleme serioase precum infecţii severe până la gangrenă şi amputaţie.
  • Afectarea pielii. Diabetul predispune la apariţia problemelor dermatologice precum infecţii bateriene sau fungice.
  • Afectarea auzului. Scăderea auzului este o problemă comună printre pacienţii cu diabet.
  • Demenţa vasculară senilă şi demenţa Alzheimer. Tipul 2 de diabet creşte riscul de dezvoltare a demenţei de orice tip. Cu cât mai mare şi mai mult timp stă necontrolată glicemia în sânge, cu atât este mai mare riscul de apariţie. 

A crescut numarul pacientilor in ultimii ani avand in vedere stilul de viata nu tocmai bun. Ma refer la faptul ca multe persoane renunta la mancarea gatita acasa in favoarea fast food-urilor? Cat de periculoasa este mancarea de la fast-fooduri pentru cei cu diabet?

Vrei să slăbești și nu știi de unde să începi? Click aici dacă vrei ca eu și echipa KiloStop să te însoțim pe acest drum!

Mâncarea dezordonată, pe fugă, procesată, plină de conservanţi, coloranţi, aditivi, zaharuri şi grăsimi rele, de tip fast food, este într-adevăr una din cauzele binecunoscute ale epidemiei de diabet în lume la ora actuală.  

Am intalnit persoane cu diabet care au renuntat la zahar, dar folosesc zaharina. Este un lucru gresit?

Deloc, este chiar recomandat ca pacienţii cu diabet să elimine zahărul din dietă şi să-l înlocuiască cu îndulcitori artificiali, zaharina fiind una din alegeri. Se pare că cele mai sănătoase tipuri de îndulcitori artificiali sunt la ora actuală cei pe bază de stevia şi eritritol.

Cat de periculos este consumul de alcool in cazul unei persoane cu diabet?

Depinde atât de cantitate, calitate şi frecvenţă, cât şi de tipul de tratament pe care pacientul îl ia pentru a-şi controla glicemiile. Alcoolul poate duce la creşteri sau dimpotrivă, scăderi bruşte şi greu de controlat ale glicemiei, cât şi la afectarea suplimentară a ficatului, a inimii şi a vaselor periferice. În general pacienţilor cu diabet li se recomandă ocazional 330 ml de bere sau 125 ml de vin sau 40 ml de tărie.

Care sunt cele mai raspandite mituri despre diabet?

Primul şi cel mai des întâlnit mit este legat de ce alimente cresc şi care nu cresc glicemia. Şi anume acela că pâinea, bananele şi cartofii cresc glicemia, iar mămăliga, merele creţeşti şi biscuiţii dietetici, nu. Care este adevărul? Acela că toate aceste alimente cresc glicemia, depinde doar de cantitatea în care le consumăm, şi anume – o banană mică, de 100 grame conţine tot atâta zahăr cât un măr de orice tip de 200 de grame, deci cele două fructe, dacă sunt alese medii, cresc la fel de mult glicemia.

Pâinea nu este nici mai rea şi nici mai bună decât mămăliga – adică o felie de pâine de 20 de grame are acelaşi conţinut de zahăr ca o lingură de mămăligă pripită, la fel cum faptul că există sortimente de biscuiţi dietetici – adică fără zahăr adăugat, asta nu înseamnă că nu cresc glicemia, deoarece făina este şi ea o formă de zahăr.

Al doilea mit este cel legat de consumul de miere şi de fructoză – acelea că sunt înlocuitori potriviţi pentru zahăr, ceea ce este greşit. Fructoza este tot o formă de zahăr, iar mierea este într-adevăr  mult mai sănătoasă şi curată decât zahărul din comerţ, dar, din păcate, creşte glicemia la fel de mult şi nu este recomandată pacienţilor cu diabet.

Iar al treilea mit este acela al posibilităţii de vindecare a diabetului prin remedii naturiste. Diabetul odată apărut nu se mai vindecă, dar poate fi ţinut fără complicaţii la valori normale prin dietă, exerciţiu fizic,reglarea greutăţii corporale şi tratament corect condus.

Cum poate fi prevenit diabetul?

Pentru a reduce riscul de a dezvolta diabet zaharat, este important să

  • Alegeţi o dietă sănătoasă, bazată pe vegetale, fructe, cereale integrale şi grăsimi de calitate.
  • Menţineţi o greutate corectă. Dacă sunteţi obez sau supraponderal, este nevoie să scădeţi numărul total de calorii pe care îl mâncaţi zilnic şi să creşteţi nivelul de activitate fizică, astfel încât să reuşiţi în timp să slăbiţi. Dacă aveţi o greutate normală, trebuie să adoptaţi o dietă echilibrată şi să intensificaţi activitatea fizică, pentru protecţia cardiovasculară.
  • Faceţi mişcare în mod constant. Este important să faceţi orice formă de mişcare, cât de puţină, în fiecare zi.