Există cu adevărat dependența de dulciuri?
Conceptul de dependenţă alimentară este recent recunoscut şi integrat ca parte a dependenţei de substanţe cu tropism cerebral, precum alcoolul şi drogurile.
Din ce în ce mai multe studii demonstrează similitudini clinice, neurobiologice şi fiziopatologice între dependenţele clasice – de droguri, alcool, fumat şi cea alimentară – mai precis de zahăr şi grăsimi.
Zahărul este un drog la fel de periculos pe termen lung pentru sănătate precum alcoolul şi tutunul.
La fel ca drogurile, zahărul și grăsimile declanşează în creier producţia de endorfine – moleculele fericirii – precum dopamina şi serotonina. Acestea oferă o senzaţie instantanee de plăcere.
Odată experimentat sentimentul plăcerii indus de secreţia de endorfine prin consumul repetat al acestor tipuri de alimente, se dezvoltă la nivel cerebral o asociere puternică între anumite alimente şi starea de bine. Astfel, se întăreşte o buclă de legătură la nivel cerebral între alimentele care conţin zahăr, sare şi grăsimi şi starea de bine.
Indiciile dependenței de dulciuri
Poţi să începi să te îngrijorezi cu privire la o posibilă dependenţă de dulciuri, dacă te regăseşti în cel puţin două din situaţiile de mai jos:
- Simţi nevoia de a mânca dulciuri, chiar dacă nu îţi este foame.
- Simţi nevoia de mânca din ce în ce mai multe dulciuri pentru a-ţi satisface pofta. Cu alte cuvinte, ai nevoie de cantităţi din ce în ce mai mari pentru a fi satisfăcut de gustul dulce pe deplin.
- Ţi se întâmplă des să mănânci mai multe dulciuri decât ţi-ai propus. Adică să-ţi mai iei o porţie după cea propusă la începutul mesei.
- Te îngrijorezi de faptul că mănânci mai multe dulciuri decât ceilalţi.
- Continui să mănânci dulciuri cu toate că ştii că pot produce consecinţe negative pentru sănătatea şi silueta ta.
- Îţi este greu să te abţii de la a mânca dulciuri. Mai mult, atunci când încerci să renunţi apar simptome de anxietate, nelinişte, agitaţie, furie sau apatie şi chiar depresie.
- Dacă pofteşti la ceva dulce şi nu poţi să-l obţii imediat, devii nervos, iritabil, te gândeşti numai la gustul bun şi plăcerea de a-l mânca. În cele din urmă sfârşeşti prin a face rost de el, chiar dacă asta înseamnă să ieşi din casă la 12 noaptea.
Tu în câte din situațiile de mai jos te regăsești?
Click aici și citește Cu ce înlocuiești zahărul atunci când ții dietă!
Urmărește articolele din această săptămână și vei afla, de asemenea, ce efecte au dulciurile asupra corpului nostru dar și cum să-ți controlezi pofta de dulce. Sau poți citi articolul integral în ediția de august a revistei Psychologies, unde am acordat un interviu pe această temă.
Până atunci, nu uita: mănâncă inteligent și cu plăcere!
Mulțumesc că ai ajuns până la finalul articolului. Părerea ta este importantă pentru mine, așa că lasă un comentariu sau adresează-mi o întrebare.
