Crăciun

Și anul acesta, ca de obicei în perioada Crăciunului, sunt acasă, acolo unde m-am născut și unde am așteptat cu sufletul la gură primele daruri ale Moșului. Nu știu dacă va fi o surpriză pentru tine, dar îți mărturisesc din start că, în familia unui nutriționist, ca în toate casele, mesele de sărbătoare sunt încărcate cu mâncăruri de toate felurile, grele să fie. Din meniu: tobă, lebăr, caltaboș, friptură, salate cu maioneză, sarmale. Te-aș induce în eroare dacă aș include în enumerare și fructe sau legume, din cauză că, așa cum știi din propria experiență, ele se regăsesc în cantități atât de mici pe mesele noastre festive, încât aproape că nu merită menționate.

Conștient că nu voi răsturna o tradiție de veacuri pentru a impune dictatura morcovilor și a buchețelelor de broccoli în zilele de Crăciun (ceea ce sincer să fiu nici nu îmi doresc), am întocmit un plan „secret” care mă ajută să închei sărbătorile cu același număr de kilograme cu care le-am început.

Trucurile mele pentru Crăciunul în familie

  1. În primul și în primul rând, nu vreau să dau impresia că sunt preocupat de dietă în aceste momente. La cel mai mic semn de „slăbiciune”, toți membrii familiei, cu mama în frunte, s-ar năpusti asupra mea cu vorbe ademenitoare, dar mai ales cu platouri pline. Așadar, nu le țin lecții de nutriție mesenilor și îmi continui planul undercover.
  2. Nu ciugulesc de pe masă. Reține și tu: ciugulitul te poate păcăli cu privire la cantitatea pe care o mănânci. Așadar, îmi iau o farfurie mică și aleg tot ce îmi face cu ochiul în porții rezonabile. Cu alte cuvinte, prefer să îmi cheltuiesc caloriile pe ceva deosebit: cu mezeluri, cașcaval, orez sau cartofi mă întâlnesc în orice zi a anului. Click aici și află care sunt mâncărurile cu cele mai puține calorii de pe masa de Crăciun!
  3. Mă bucur de bunătățile pe care le am în farfurie, încercând să nu le diluez gustul cu pâine sau foietaje. Dacă mai vreau să mănânc ceva, aleg ce mi-a plăcut cel mai tare și îmi mai pun o singură porție suplimentară.
  4. Nu mănânc pe fugă, ci mai las tacâmurile jos, mestec bine fiecare gură, savurez, înghit și abia apoi iau următoarea înghițitură. După ce atât mintea mea, cât și stomacul, au căzut de acord asupra senzației de sațietate, de obicei se găsește cineva care să insiste să mai mănânc. Atunci îmi folosesc asul din mânecă, făcându-i persoanei respective cel mai frumos compliment: „Acum chiar nu mai pot, dar mi-a plăcut atât de mult, încât chiar voiam să te rog să îmi pui la pachet ca să mănânc și mâine”.
  5. Pentru că este sărbătoare și pentru că sunt atât de delicioase, la desert aleg o felie de cozonac sau o porție de tort. Nu mai mănânc în plus și fructe sau bomboane.
  6. Când nu stau la masă, fac mișcare. Mă plimb, mă ofer să fac piața și mă duc pe jos, mă joc cu copiii, strâng masa. Pentru că de obicei mama prepară mâncarea, strânsul mesei este un ajutor binevenit pentru ea și o formă de mișcare pentru mine.

O poveste adevărată de Crăciun

Într-un an, am ajuns acasă chiar atunci când mama pregătea salata de boeuf. Făcea două platouri și m-a rugat să o ajut cu unul dintre ele. Fără să observe, în salata preparată de mine nu am folosit bolul cu maioneză de casă, ci am improvizat rapid un sos mai light de smântână cu muștar. Le-am pus invitaților salata pe masă, au mâncat fără niciun fel de rezerve și nu și-au dat seama după gust că nu are maioneză clasică. Au fost cu toții foarte surprinși când le-am dezvăluit secretul meu. Te sfătuiesc să încerci și tu această alternativă simplă și delicioasă.

Iată mai jos rețeta:

Anul acesta de sărbători, m-am pregătit cu o urare pentru pacienții și cititorii mei, pentru prieteni și pentru familie: Crăciun fericit, dragii mei!

Care este mâncarea ta preferată de la masa tradițională de Crăciun?