Aş începe cu un avertisment: acest material nu este unul nostalgic faţă de perioada comunistă, ci unul de analiză obiectivă, care compară stilul de viaţă şi dieta românilor înainte de momentul 1989 cu cele de acum, influenţate de consumerism, marketing agresiv şi lipsă de control privind alimentaţia, poftele şi obiceiurile dăunătoare sănătăţii.
Această analiză nu are conotaţii politice, ci îşi doreşte să ofere răspunsuri la două întrebări esenţiale: de ce foarte puţini români erau obezi înainte de ’89 şi ce trebuie să schimbăm în stilul nostru de viaţă pentru a preveni şi trata obezitatea epidemică.
Programul de lucru
Din cei 8 milioane de salariaţi, majoritatea covârşitoare (în prezent pensionari nostalgici, cu putere redusă de cumpărare) aveau program de la 8-9 dimineaţa la 4-5 după-amiaza. Deşi oferta alimentară era lipsită de diversitatea actuală, familiile se adunau în jurul mesei pe la ora 7 seara, mâncând mâncarea aburindă preparată în majoritatea cazurilor în casă.
În prezent, majoritatea adulţilor activi au un program de lucru mai lung, concurenţa adaugă presiune, iar sarcinile multiple cresc nivelurile de stres. Orele târzii la care ajung acasă îi fac să apeleze la cine gata preparate, comandate sau semipreparate, servite târziu şi pline de grăsimi şi conservanţi, ceea ce duce inevitabil la îngrăşare.
Programul de somn
Înainte de ‘89, întreruperea curentului seara şi uneori toată noaptea, precum și programul TV preponderent politic, pe un singur canal naţional ne făceau să adormim devreme, frecvent cu o carte în mână, la lumina lămpii. Groaznice vremuri, dar minunat obicei!
Click aici și vezi ce riști dacă nu dormi suficient!
Deşi un program revigorant de somn înseamnă obligatoriu 7 ore în fiecare noapte (în caz contrar, ne scurtăm viaţa, conform studiilor), computerul şi televizorul ne fac în prezent să stăm treji până târziu în noapte, ceea ce provoacă din nou foame, după câteva ore de la o cină adesea nesănătoasă. Iar disponibilitatea mâncării la orice oră ne face să cedăm tenaţiei… Nu uita că ce consumi după ora 20 nu se mai digeră, ci se depune.
Alimente procesate şi dulciuri rafinate în cantităţi neglijabile
Deşi românii stăteau la cozi interminabile pentru un calup de salam, iar ciocolata fină era o delicatesă, alimentele procesate şi dulciurile rafinate erau consumate în cantităţi irelevante pentru sănătate. Pe lângă lipsa de conservanţi şi coloranţi, românii făceau sucuri de soc şi de trandafiri şi dulceţuri din fructe reale, mâncau carnea animalelor crescute de ei în curte, la ţară sau chiar în balconul apartamentelor, netratate cu hormoni sau antibiotice, ci hrănite cu iarbă şi cereale.
Alimentele de bază erau puternic raţionalizate şi vândute chiar pe cartelă, însă existau foarte puţini obezi. Această raţionalizare trebuie să ne amintească acum de moderaţie asumată individual, pentru că excesele duc la obezitate şi boli cronice, scurtându-ne viaţa.
Industrializarea puternică a produselor alimentare ne pune astăzi faţă în faţă cu marketingul agresiv, care asociază socializarea, prietenia, atracţia şi rafinamentul cu alimente pline de zahăr şi grăsimi, în condiţiile în care singura lege este profitul, nu sănătatea clienţilor. Nu vă lăsaţi păcăliţi! Modelele nu mănâncă ciocolată, iar sportivii nu beau băuturi carbogazoase! Faceţi alegeri inteligente, naturale, care vă menţin silueta, sănătatea şi starea de bine!
Click aici și află adevărul din spatele alimentelor procesate!
Mersul pe jos şi alergatul după maşină
Înainte de ’89 parcul auto român era de trei ori mai mic decât în prezent. Poate îţi aminteşti de listele lungi de înscriere pentru o Dacie! Pe lângă avantajul unei poluări mai scăzute, românii erau constânşi să meargă mai mult pe jos sau să alerge după mijloacele de transport în comun superaglomerate.
În prezent, unii proprietari de maşini îşi folosesc vehiculul şi pentru distanţe ridicol de mici, în condiţiile în care 30 de minute de mers pe zi au efecte benefice demonstrate asupra sănătăţii, menţinând sănătatea inimii şi ţinându-ne mai departe de boli cronice precum diabetul sau bolile cardiovasculare.
Click aici și află cum să faci mișcare stând pe scaun la birou!
În 2013, România se afla pe locul al treilea în Europa cu peste 50% din populaţie supraponderală şi 25% obeză, conform statisticilor Institutului de Endocrinologie „C.I. Parhon” din Bucureşti şi a unui studiu Omnibus, după ce în 2003 statisticile europene ne clasau pe locul 23 în acest clasament.
Fără tehnologie în copilărie
În prezent, un copil care nu se joacă pe tabletă, telefon sau laptop este considerat ciudat sau sărac de către colegi. Da, tehnologia este sinonimă cu progresul, dar creează rapid dependenţă, mai ales copiilor. Iar ca să fie fericiţi, copiii nu au nevoie de tehnologie, ci de multe jocuri de grup, care le dezvoltă capacităţile de socializare şi relaţiile cu cei de aceeaşi vârstă. Cel mai important, se desfăşoară în aer liber şi implică multă mişcare care previne cu succes obezitatea.
Înainte de ’89, chiar şi vremea potrivnică era vremea săniilor şi oamenilor de zăpadă, dublată de socializare în casă, iar lipsa programelor televizate pentru copii crea o adevărată bătaie pe cărţile de poveşti. Copiii românilor din prezent sunt sedentari şi, conform statisticilor, un sfert obezi şi nici foarte fericiţi nu sunt…
Conform unui studiu efectuat în 2014 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în România doar două treimi din copiii de 8 ani sunt normoponderali, iar un sfert dintre ei suferă de supraponderalitate sau obezitate. Deloc surprinzător, numărul copiilor supraponderali sau obezi este mult mai mare în mediul urban decât în cel semiurban sau rural.
Care este concluzia evidentă? Nu trebuie să fim nostalgici după dictatură, ci după obiceiurile asumate vrând-nevrând! Un stil de viaţă sănătos înseamnă hrană din surse sigure, cină servită devreme, 7 ore de somn pe noapte şi mişcare, multă mişcare, mai ales pentru copii. Este singura modalitate de a trăi o viaţă lungă şi sănătoasă, fără obezitate şi riscurile care vin odată cu aceasta.
Spor la slăbit și nu uita: mănâncă inteligent și cu plăcere!
