Grăsimile au rolul lor în orice dietă, dar este important să știi să le alegi pe cele bune. De exemplu, nu orice ulei vegetal este și benefic pentru sănătate. Iată, așadar, de ce am ales astăzi să îți vorbesc despre uleiul de palmier.
Deși este un ulei vegetal, uleiul de palmier nu este nici pe departe cel mai sănătos. Ca orice ulei, el este 100% grăsime și are 884 Calorii/100 g. Aceasta înseamnă că o lingură de ulei (indiferent de tipul lui) are nici mai mult nici mai puțin de 119 Calorii, reprezentând aproximativ 21% din doza zilnică recomandată de grăsimi.
Pentru o viață sănătoasă și o greutate ținută sub control, procentul de grăsimi din alimentația unei persoane nu ar trebui să depășească 30% din necesarul zilnic de calorii. Asta pentru că grăsimile sau lipidele reprezintă macronutrientul preferat de organism pentru a depozita excesul de calorii ingerate și neconsumate.
Asta nu înseamnă însă că trebuie să eliminăm total grăsimile din alimentație, întrucât ele au și roluri funcționale, intrând în componența membranelor celulare sau protejându-ne de frig.
Nu toate grăsimile sunt rele
Există grăsimi bune (mono și polinesaturate), grăsimi rele (saturate) dar și grăsimi foarte rele (hidrogenate sau trans).
Grăsimile bune se identifică ușor, fiind lichide la temperatura camerei. Astfel, grăsimi monosaturate găsim în special în uleiurile vegetale de măsline, floarea soarelui sau de rapiță. Pe de altă parte, grăsimi polinesaturate găsim în uleiul de porumb, de soia sau de șofran.
Grăsimile trans sunt produse sintetic în industria alimentară din grăsimi nesaturate, printr-un proces numit hidrogenare. Acest proces transformă grăsimile vegetale bune în grăsimi rele, solide, cu o durabilitate mai mare. Pe produsele care conţin aceste uleiuri trans ar trebui să apară inscripționată denumirea de “ulei vegetal parţial hidrogenat”.
Descoperă cât este mit și cât adevăr despre grăsimi la dietă
Grăsimile saturate provin în special din surse animale, precum carnea grasă sau cu piele și produse lactate. Ele au drept caracteristică faptul că sunt solide la temperatura camerei.
Cu toate acestea, există și câteva surse vegetale de grăsimi saturate. Printre acestea se numără uleiul de nucă de cocos și cel de palmier.
De exemplu, 100 g de ulei de palmier conțin 49,3 g de grăsimi saturate, 37 g de grăsimi monosaturate și 9,3 g de grăsimi polinesaturate.
Prin comparație, varianta sa mai sănătoasă, uleiul de măsline, are 13,8 g de grăsimi saturate, 73 g de grăsimi monosaturate și 10,5 g de grăsimi polinesaturate.
De ce nu sunt bune grăsimile saturate sau trans?
Grăsimile saturate și cele trans cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și de sân.
Așadar, pentru o inimă sănătoasă este bine să consumăm mai degrabă uleiuri bogate în grăsimi mono și polinesaturate și sărace în grăsimi saturate sau trans.
Recomandarea standard este ca grăsimile saturate să nu depășească 10% din totalul de calorii necesare pe zi sau o treime din caloriile ce provin din lipide (grăsimi).
Din păcate, uleiul de palmier se găsește în multe produse pe care le consumăm. De aceea, eu îmi sfătuiesc pacienții să verifice cu atenție etichetele de fiecare dată când fac cumpărături.
În concluzie, evită pe cât posibil grăsimile saturate și trans nu numai pentru siluetă, ci și pentru sănătatea inimii și a vaselor de sânge. Și pentru a face asta cât mai ușor, amintește-ți motto-ul nostru „Sănătate, te iubesc!”.
Tu ce tipuri de grăsimi preferi și care sunt cele de care te ferești cu orice preț?
