grăsimiCare este rolul grăsimilor în dietele de slăbit şi ce beneficii aduc ele sănătăţii? O să-ți vorbesc astăzi despre importanța grăsimilor în dietă, în cadrul unui articol pe care l-am scris pentru site-ul CSID.

Mâncarea este combustibilul pe care îl foloseşte organismul nostru ca să funcţioneze.

Aşa cum se întâmplă şi cu celelalte surse de energie, calitatea şi cantitatea sunt la fel de importante şi este esenţial un amestec optim de nutrienţi pentru o sănătate bună.

Unele alimente au energie (calorii) iar altele nu, însă ambele sunt importante pentru organism.

Organismul nostru are nevoie zilnic de 45 de nutrienţi diferiţi pe care îi putem împărţi în două categorii:

  • Nutrienţi cu aport energetic: glucidele, proteinele şi lipidele
  • Nutrienţi fără aport energetic : mineralele, vitaminele şi apa.

Lipideledenumite şi „grăsimi”- reprezintă macronutrientul preferat de organism pentru a depune excesul de calorii ingerate şi neconsumate. Ele au însă şi roluri funcţionale, intrând în componenţa membranelor celulare, a sistemului nervos sau păzindu-ne de frig.

Există trei feluri de grăsimi:

  • grăsimi bune: mono şi polinesaturate
  • grăsimi rele: saturate
  • grăsimile foarte rele: hidrogenate sau trans.

Principalele surse de grăsimi din alimentaţie

Grăsimile rele provin în special din surse animale, precum carnea grasă sau cu piele, şi din produsele lactate. Acestea nu se găsesc însă numai în produse animale. Uleiul de cocos şi de palmier conţin de asemenea grăsimi saturate. Ele au drept caracteristică faptul că sunt solide la temperatura camerei.

Grăsimile saturate cresc riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral şi sunt un factor de risc pentru cancerele de colon şi sân.

Grăsimile trans, cele mai rele, se găsesc în prăjituri, fursecuri, biscuiţi, plăcinte, margarină, anumite sortimente de pâine, cartofii prăjiţi şi anumite sosuri pentru salate, dar şi în unele snacks-uri.

Grăsimile bune se identifică uşor, fiind lichide la temperatura camerei. Grăsimile mononesaturate se găsesc în special  în uleiurile de măsline, alune şi rapiţă. Grăsimile polinesaturate se găsesc în special în floarea soarelui, grâu, porumb şi soia, ca şi în unele sortimente de peşte.

Indiferent de tipul de grăsimi, ele conţin acelaşi număr de calorii, adică 900 Calorii/100 g. Organismul transformă mai uşor caloriile neconsumate din grăsime în ţesut adipos decât caloriile din alte surse precum proteine şi carbohidraţi. Astfel, controlul aportului de lipide poate să te ajute mult la scăderea în greutate.

Câte şi ce grăsimi ar trebui să mănânc?

În total maxim 30% din numărul de calorii necesare pe zi.

Grăsimile saturate trebuie reduse la sub 10% din totalul de calorii necesare pe zi sau la o treime din caloriile ce provin din lipide.

Evită caşcavalul, parmezanul, telemeaua şi brânzeturile cu mucegai pentru că au un conţinut foarte ridicat de grăsime şi sare, cu efect de îngrăşare atunci când se consumă frecvent şi în cantităţi mari. Aşa că alege brânzeturile cu conţinut scăzut de grăsime şi ai grijă să le asociezi mereu cu legume proaspete ale căror fibre scad absorbţia grăsimilor în sânge.

Ceafa de porc şi carnea de pui cu piele sunt la fel de nocive. Muşchiul de porc slab la grătar este echivalent din punct de vedere caloric cu o pulpă de pui dezosată fără piele. Aşa că alege carnea slabă, fără urme de grăsime vizibilă şi găteşte-o fără ulei adăugat (la cuptor, la grătar, fiartă). Consum-o întotdeauna alături de o salată şi legume din plin pentru a scădea absorbţia grăsimilor.

Atenţie la alimentele cu 0 % grăsimi! De cele mai multe ori, grăsimile sunt înlocuite în acest tip de produse cu glucide pentru ca alimentele să fie plăcute la gust. Nu uita că nu doar grăsimea face o persoană să ia în greutate, ci şi numărul total de calorii consumate. Află mai multe citind etichetele. Fii atent atât la cantitatea de grăsimi, dar şi la cea de zaharuri şi calorii!

În dieta de slăbire, trebuie acordată o atenţie deosebită uleiurilor! Uleiul de măsline îngraşă la fel de mult ca cel de floarea soarelui. Aşa că, indiferent ce tip de ulei alegi, te sfătuiesc să-l foloseşti cu moderaţie. Cel mai sănătos este uleiul de măsline extravirgin care conţine grăsimi mononesaturate şi polifenoli, ce te ajută să-ţi protejezi inima, chiar dacă are acelaşi număr de calorii.

Ca să ai control asupra cantităţii de ulei consumate într-o zi şi a caloriilor, te sfătuiesc să foloseşti la salate un spray de ulei (3-4 pufuri sunt suficiente pe o salată) iar la gătit nu folosi mai mult de o lingură de ulei la 1 kilogram de compoziţie.

Click aici dacă vrei să citești articolul pe site-ul CSID!