E-uri

Cu toții știm că E-urile nu sunt deloc bune pentru sănătate. Dar te-ai întrebat vreodată ce anume se întâmplă în organismul nostru atunci când le consumăm?

Despre acest lucru vreau să-ți vorbesc în articolul de astăzi, pentru ca tu să poți alege cele mai bune alimente pentru tine și familia ta.

Ce sunt E-urile

E-urile sunt aditivi care se folosesc în industria alimentară în diverse scopuri. În funcție de aceste scopuri, E-urile se împart în mai multe categorii. Cele mai întâlnite sunt următoarele:

  • Antioxidanți – împiedică alimentele să râncezească sau să-și schimbe culoarea, reducând riscul ca grăsimile să se combine cu oxigenul
  • Coloranți – pentru intensificarea culorii alimentelor
  • Emulsificatori, stabilizatori, agenți de îngroșare și gelifiere – ajută la amestecarea și îngroșarea ingredientelor
  • Potențatori de aromă – folosiți pentru a amplifica aroma alimentelor
  • Conservanți – folosiți pentru conservarea alimentelor pe termen lung
  • Îndulcitori – cu o putere de îndulcire mai mare decât a zahărului

Majoritatea aditivilor sunt permiși doar în unele produse și doar în cantități limitate, reglementate de legislația Uniunii Europene.

Cum acționează E-urile asupra organismului

Sunt două mari căi prin care aditivii alimentari ne influențează organismul: ne păcălesc simțurile și ne afectează sănătatea.

Impactul asupra simțurilor

Arta creşterii atractivităţii alimentelor prin coloranţi nu este o practică nouă. În antichitate, romanii de exemplu, foloseau şofran pentru a-şi colora mâncarea într-un galben pozitiv şi liniştitor.

Atributele vizuale ale unui produs precum forma, culoarea şi modul de prezentare, joacă un rol important în succesul comercial şi ne pot convinge sau nu să alegem mâncarea. Forma, de exemplu, ne permite evaluarea prospeţimii şi a poftei, iar culoarea inspiră aşteptări despre gust (de exemplu, ne aşteptăm ca o roşie verde să fie acră şi necoaptă, iar o prăjitură maro să aibă gustul ciocolatei).

Industria alimentară, care foloseşte intens aditivi pentru a modifica produse bazate pe gusturile consumatorilor, ia în considerare aceste aspecte vizuale. Pentru că un produs, ca să fie cumpărat şi consumat, trebuie să corespundă aşteptărilor noastre. De aceea, un sirop de mentă sau o acadea de lămâie, care în mod natural nu au nicio culoare, sunt artificial colorate în verde şi galben. Culoarea unui produs trebuie să fie constantă, pentru a putea fi recunoscut. Nu e un secret că produsele industriale sunt colorate artificial pentru a restaura nuanţele naturale pierdute prin procesare.

Substanțele de sinteză nu sunt însă naturale și nu conțin nutrienții de care corpul nostru are nevoie pentru a funcționa. Ele nu fac altceva decât să ne păcălească simțurile, făcându-ne să mâncăm mult din produse care de multe ori nu conțin nimic natural.

Click aici și află cum mănânci gunoi fără să știi!

Folosirea generalizată de aditivi nu afectează însă doar aspectul vizual al alimentelor, ci şi aroma şi gustul. Potențarea aromelor atrage de multe ori după sine o dependență de gust. Mai mult, aceste arome ne pot schimba preferințele alimentare, astfel încât nu mai reușim să recunoaștem produsele naturale și de calitate.

Impactul asupra sănătății

În ceea ce privește efectele aditivilor alimentari asupra sănătății, aș aminti în primul rând contribuția lor la creșterea numărului de cancere de tract digestiv.

Așa cum știm, celulele organismului nostru se regenerează periodic. Celulele care vin cel mai des în contact cu aceste non-alimente (aditivii alimentari) sunt celulele tractului digestiv. În momentul în care regenerarea lor se produce în prezența unor substanțe care nu sunt naturale, apar celule cu defecte – respectiv celule canceroase.

În al doilea rând, consumul constant de produse procesate poate duce la alergii cutanate (dermatite, eczeme, etc), tulburări gastrointestinale, pot afecta funcția de detoxifiere a ficatului și pot scădea imunitatea.

Unii aditivi alimentari sunt însă mai periculoși decât alții. De exemplu, oamenii de știință au studiat legătura dintre aditivii alimentari și hiperactivitatea la copii. Un studiu britanic publicat în 2007 în revista The Lancet a demonstrat cum consumul de conservanți și coloranți artificiali se asociază cu ADHD la copii.

Printre cele mai periculoase și mai des întâlnite E-uri din industria alimentară aș menționa monoglutamatul de sodiu, sulfiții și nitritul de sodiu.

Monoglutamatul de sodiu (E621) se găsește în toate mezelurile, în chipsuri și în mai toate alimentele semipreparate. Se folosește ca potențator de aromă dar în același timp afectează funcția creierului care îți dă semnalul de sațietate. Acest lucru conduce în cazul multor persoane la creșterea în greutatea.

Monoglutamatul de sodiu este considerat de asemenea și o excitotoxină, iar consumul regulat poate duce la depresie, dezorientare, tulburări de vedere, oboseală, dureri de cap și obezitate.

Sulfiții (E221) se găsesc în vin și în fructe uscate. Persoanele sensibile la sulfiți pot manifesta dureri de cap, probleme respiratorii, eczeme și alergii cutanate.

Nitritul de sodiu (E250), substanța care îi dă cărnii culoarea roz, se găsește în mezeluri, pește afumat sau orice alt tip de carne procesată.

Așa că alege inteligent pentru a putea spune oricând: Sănătate, te iubesc!

 

 

Facebook Comments