Ai mâncat vreodată … gunoi?
Orice persoană pe care o cunosc mi-ar răspunde cu siguranță că nu. Dar dacă ți-aș spune că mănânci gunoi fără să știi? Cum anume? Consumând junk food.
Desigur că ai auzit de nenumărate ori despre junk food. Și cu siguranță asociezi asta cu fast food. Dar acest lucru este corect doar pe jumătate.
Pun pariu că niciodată nu ai fost curios să dai căutare după definiția cuvântului junk. Am fost eu și ghici ce am găsit?
Junk = gunoi, deșeuri
Așadar, mâncăm gunoaie?
Din păcate da, pentru că tot ce intră în categoria junk food (sau mâncare-gunoi pe românește) este de proastă calitate, fără nutrienți și de cele mai multe ori fabricată din resturi.
Astăzi vreau să-ți enumăr câteva dintre aceste junk food de care să te ferești și pe care să le elimini definitiv din alimentația ta.
1. Mezelurile
Mezelurile de orice fel – de la parizer, crenvurști și până la salamuri și pateuri – sunt fabricate în cea mai mare parte din resturi. Tot ce nu se folosește în industria alimentară ca materie primă nu se aruncă, ci se refolosește. Asta deoarece concurența prețurilor este acerbă. Iar ca să scadă prețurile, cei din industria alimentară recurg la scăderea calității.
Prin urmare, prețuri mici înseamnă de cele mai multe ori mâncare proastă.
Cum se obțin aceste mezeluri? Se macină toate resturile (piele, oase, zgârciuri, etc), se condimentează, se adaugă potențiatori de aromă și se colorează ca să pară totul cât mai proaspăt și mai atrăgător.
Pe când eram la începutul carierei mele de nutriționist, nu eram atât de vehementă împotriva mezelurilor, pentru că au puține calorii, sunt alimente accesibile din punct de vedere al prețului și oamenii își doreau să mănânce și așa ceva. Până când, la un moment dat am avut o pacientă care lucra în industria alimentară, în caramangerie, și care mi-a povestit cum se fabrică toate aceste produse.
Am rămas șocată și de atunci nu mai recomand mezeluri nimănui, ba mai mult, spun această poveste oricui vrea să mă asculte.
Pacienta mea mi-a povestit cum veneau sacii cu resturi – ciocuri, gheare, oase, tendoane și organe, practic orice părticică din animalele sacrificate – care erau măcinate ca atare. Pasta astfel obținută – denumită pompos pe etichetă „carne separată mecanic” – este „îmbunătățită” ca gust și culoare cu coloranţi şi conservanţi, după care este introdusă în conserve, membrane de plastic și trimisă în galantare. Iar din galantare ajunge pe mesele multora dintre noi sub formă de parizer, crenvuşti, salamuri şi cârnaţi de tot soiul. Iar noi habar nu avem că mâncăm la propriu gunoaie.
Așa că data viitoare când o să mai vrei să cumperi mezeluri, gândește-te că dai banii pe niște resturi pe care părinții și bunicii noștri nu și-ar fi pus vreodată problema să le mănânce oricât de săraci ar fi fost.
Asta se întâmplă cu carnea separată mecanic din care se obține parizer, crenvurști, cârnați, salam și altele. Dar mușchiul file e din altă categorie, nu-i așa?
Ei bine, veștile nu sunt dintre cele mai bune nici în acest caz. Și ca să conștientizez că lucrurile nu sunt chiar așa cum par a fi, ce crezi că m-a întrebat pacienta mea? „Doamna doctor, unde ați văzut dumneavoastă mușchi de porc atât de gros?”
Am stat, m-am gândit și ce crezi? Avea dreptate. Nu am văzut niciodată un mușchi de porc atât de gros. Ce se întâmplă cu el de ajunge așa? În cazul fericit este injectat cu saramură. În cazul nefericit, este carne cu … lipici. Adică cu transglutaminază, folosită pentru a lipi resturi mai mici într-o bucată mai mare.
Click aici și află mai multe despre adezivul pentru carne!
Nu știi cu ce să înlocuiești mezelurile? Alege carne dintr-o sursă în care ai încredere, îndepărtează-i bine grăsimea și prepar-o la cuptor cu o crustă din condimentele preferate. Click aici pentru inspirație!
Feliaz-o subțire și folosește-o în sandvișul de dimineață atât pentru tine, cât și pentru cel mic. Mai ales pentru cel mic, pentru că ultimele studii sugerează că ADHD-ul este cauzat de monoglutamatul de sodiu, un potențiator de aromă folosit pe scară largă în industria alimentară.
Dacă îți place pateul, am pentru tine o soluție la fel de simplă: prepară-l în casă din ingredientele tale preferate. Click aici și descoperă o rețetă de pate de post!
2. Patiseria și mâncarea la pungă
Dacă te-am convins că mezelurile sunt junk food, hai să vedem ce e cu produsele de patiserie – brânzoaice, merdenele, covrigi, plăcinte – și ceea ce eu numesc „mâncare la pungă”, adică: biscuiți, covrigei, prăjiturele etc. Sunt sau nu sunt junk food?
Îndrăznesc să spun că sunt, și asta din mai multe motive.
În primul rând pentru că sunt făcute cu margarină ieftină și uleiuri hidrogenate, care nu sunt altceva decât grăsimi trans, cele mai periculoase tipuri de grăsime, mai rele chiar şi decât grăsimea de porc! Procesul de hidrogenare este un proces industrial, care transformă grăsimile vegetale, nesaturate (adică bune), în grăsimi solide, cu o durabilitate mare. Aceste grăsimi sunt corelate cu un risc crescut al bolilor de inimă, de ficat, cu acidentul vascular cerebral, demenţa şi în general toate bolile degenerative cronice.
În al doilea rând, conțin gluten și făină albă, care nu sunt altceva decât calorii goale. Și asta în cazul fericit. Pentru că mai am o poveste de la o altă pacientă despre cum se fac covrigii.
Ce mare secret este în fabricarea covrigilor, ai putea spune. O cocă dulce și ceva mac, sare, susan sau alte semințe. Dar dacă ți-aș spune că nu e nici măcar cocă, și că uneori se folosește doar praf? Nu spun că asta se întâmplă cu toți covrigii, dar cu unii dintre ei, da.
Cum îi recunoști? Atunci când se usucă. Dacă se rup ca lemnul uscat, sunt cu siguranță făcuți din praf. Dacă dimpotrivă sunt moi, atunci sunt din făină.
3. Fast food
Probabil că ai auzit multe povești despre fast food și durata de viață a unui hamburger. Dincolo de legendele urbane, ceea ce ar trebui să știi despre fast food este că este o mâncare cu mulți conservanți, coloranți, care vine în restaurant gata congelată.
Nu e nimic în neregulă cu faptul că este congelată. Dar știm noi oare de câte ori a fost întrerupt lanțul frigului?
Așa că cel mai bine, fă-ți acasă chiftele la cuptor sau hamburgeri din carne slabă, tocată de tine. Click aici și vezi cum să prepari un hamburger dietetic!
4. Sucurile
Sucurile sunt pline de calorii și nu au aproape nicio valoare nutrițională. Verifică etichetele și o să te convingi singur.
De fiecare dată când bei dintr-o cutie sau sticlă de suc de pe raftul unui magazin, te alegi doar cu sute de calorii goale. Sucurile cu zahăr, carbogazoase sau nu, sunt cauza multor kilograme în plus. Asta pentru că au, în medie, 45 Calorii/100 ml, adică 112 Calorii în fiecare pahar! Ca să nu mai vorbim de daune colaterale provocate de îndulcitori nesănătoşi şi consevanţi!
Nici variantele zero sau light (fără zahăr) nu sunt o alegere prea fericită. Îndulcitorii artificiali folosiţi în industria alimentara la prepararea băuturilor dietetice, precum aspartamul, trimit mesaje confuze creierului, ceea ce te poate face să mănânci ulterior mult mai mult.
Click aici și află ce alte băuturi să eviți la dietă!
Ca alternativă, încearcă apa infuzată. Taie bucăți din fructele și legumele preferate și lasă-le la infuzat timp de câteva ore într-o carafă cu apă. Vei obține apă cu gust și fără calorii, pe care o poți bea oricând, în cantitate nelimitată.
Așadar, elimină din alimentație orice înseamnă junk food și viața ta va deveni una mai bună, cel puțin din punct de vedere al sănătății. Urmărește filmulețul de mai jos și vezi ce ravagii face în corp mâncarea nesănătoasă: