Cum ne influențează schimbările bruște de temperatură (ce se întâmplă în corp și ce efecte apar)?
Diferențele de temperatură
Corpul nostru este programat să își mențină o temperatură constantă. De aceea, atunci când există variații de temperatură, intră în funcțiune mecanismul de termoreglare pentru a nu se supraîncălzi (atunci când ne expunem la temperaturi ridicate) sau pentru a nu intra în hipotermie (atunci când ne expunem la temperaturi scăzute).
Click aici și află cele 8 trucuri pentru întărirea imunității!
Termoreglarea reprezintă bilanțul dintre producerea de căldură (termogeneză) și pierderea de căldură (termoliză). Organismul uman dispune de receptori care sesizează temperatura organismului. Aceasta este comparată cu temperatura de referință a centrilor hipotalamici ai termoreglării (37 ± 0,6 C), iar atunci când există diferențe se declanșează mecanismele care refac acest echilibru: termogeneza (adaptarea la frig) sau termoliza (adaptarea la căldură).
Aceste adaptări (cu atât mai mult cu cât sunt bruște și repetate) reprezintă un stres pentru organism, care este nevoit să reacționeze și să își consume din resurse pentru a-și menține temperatura la un nivel constant.
Cel mai afectat este sistemul cardio-vascular, de aceea pot apărea creșteri sau scăderi bruște de tensiune ori bătăi neregulate ale inimii (palpitații), datorate constricției sau dilatației vaselor de sânge din corp.
Apar efecte și la nivelul mușchilor. Atunci când ne deshidratăm pierdem electroliți, motiv pentru care pot apărea crampe musculare sau cârcei. Când este frig, organismul încearcă să se încălzească, iar acest lucru se întâmplă prin creșterea tonusului muscular (frisonul).
Deshidratarea poate afecta de asemenea urechea internă, de unde putem avea vertij sau amețeli.
Citește și: Cum să mănânci mai multe legume!
La nivelul aparatului respirator, putem simți dificultăți de respirație, mai ales atunci când este foarte cald și umed.
Tot în efortul de a se adapta, atunci când este cald, vasele de sânge din periferie (mâini, picioare) se dilată excesiv, pentru a amplifica efectul de răcire a corpului, ceea ce duce la senzația de mâini și picioare umflate.
Diferențele de presiune atmosferică
O altă componentă meteorologică ce ne afectează atunci când apar schimbări bruște de vreme este presiunea atmosferică. Modificarea ei poate produce dureri reumatice, migrene sau indispoziție.
- Pentru cine sunt periculoase?
Tot acest efort al organismului este resimțit cu precădere de copii, bătrâni, persoanele bolnave sau cele care lucrează în aer liber.
Astfel, persoanele care au cel mai mult de suferit de pe urma schimbărilor bruște de vreme sunt: hipertensivii și cei cu boli cardiace, persoanele cu probleme respiratorii, reumatice și de circulație.
Acestea pot resimți următoarele simptome: amețeli, vertij, dureri de cap, senzație de oboseală, stare de slăbiciune marcată, dureri de cap sau în piept, palpitații, dureri articulare generalizate sau indispoziție.
- Ponturi pentru a crește imunitatea
Așa cum vă spuneam, efortul organismului de a-și menține temperatura constantă influențează direct capacitatea de apărare a corpului nostru, adică imunitatea.
Reguli generale
Pentru a-ți menține imunitatea, ai grijă de tine în fiecare zi, nu numai în anumite momente când crezi că organismul tău are nevoie de un impuls. Nu știi niciodată când ai nevoie de o imunitată bună, așa că ai grijă la următoarele aspecte:
- Hidratează-te corespunzător (minimum 2 l de lichide pe zi)
- Fă mișcare zilnic (cel puțin 30 de min)
- Alege alimente de calitate, care să-ți aducă nutrienții de care are nevoie corpul tău, nu numai calorii
- Odihnește-te cel puțin 7 ore pe noapte.
Climatizarea
Un alt aspect de care ar trebui să ții cont mai ales în această perioadă este menținerea unei temperaturi confortabile. De multe ori ne expunem voluntar la aceste treceri bruște de la cald la rece atunci când afară este foarte cald și alegem să setăm temperatura aerului condiționat pe o valoare mică (18-20 C).
Astfel, atunci când ieșim din birou (de la 20 C) afară, la 35 C (de exemplu), ne obligăm corpul să se adapteze rapid la o diferență de temperatură mare, ceea ce îi suprasolicită și îi scade imunitatea pe termen lung.
Dieta
Aşa cum s-a dovedit deja ştiinţific, vitaminele C, A, E, fibrele, omega 3, zincul şi seleniul, alături de somnul odihnitor şi mişcarea zilnică, sunt combinaţia perfectă ce susţine un sistem imunitar puternic.
Vitamina C este esenţială în producerea de globule albe şi anticorpi care luptă împotriva infecţiilor, şi este, de asemenea, un antioxidant puternic care ajută la protejarea celulelor de atacul radicalilor liberi, cu alte cuvinte îţi menţine sănătatea, tinereţea şi frumuseţea.
Consumă fructe precum coacăze, pepene galben, grepfrut, kiwi, mango, papaya, zmeură, căpșuni sau mandarine. Și mai bogate în vitamina C decât fructele sunt unele legume precum pătrunjelul, broccoli și ardeii (ardeiul gras galben are de aproape 2 ori mai multă vitamina C pe 100 g decât portocalele!).
Betacarotenul este, de asemenea, un puternic antioxidant care protejează celulele de deteriorarea radicalilor liberi(molecule instabile care apar ca produse ale metabolismului celular şi atacă integritatea celulelor corpului).
În afară de morcovi (de care știe toată lumea), betacarotenul se găsește și în salată verde, ficat de curcan, spanac, morcovi, ficat de vită, cartof dulce, dovleac, pepene galben sau broccoli.
Când vine vorba de sistemul imunitar, vitamina E este deosebit de importantă pentru buna funcționare a acestuia. O găsești în ulei din germeni de grâu, semințe și ulei de floarea soarelui, migdale, nuci de orice fel și alune – toate neprăjite.
Seleniul este esenţial pentru un răspuns imunitar mai puternic și pentru lupta împotriva infecţiilor. Mai mult, seleniul poate reduce riscul apariţiei anumitor tipuri de cancer. Cele mai bune surse alimentare de seleniu sunt fructele de mare și tonul.
Click aici și descoperă o delicioasă rețetă de mic dejun!
Zincul este un alt mineral important pentru un sistem imunitar sănătos, iar persoanele cu carenţe de zinc tind să aibă un răspuns imunitar mai slab. Zincul este necesar pentru a produce și activa anumite tipuri de globule albe care luptă împotriva infecţiilor. Alimentele bogate în zinc sunt stridiile, crabii, carnea de vită și legumele verzi.
Alege, de asemenea, fibre din cereale integrale și grăsimi sănătoase, pe care le găseşti în uleiuri vegetale şi seminţe, pește gras, măsline, nuci şi fructe oleaginoase. Alege să le consumi însă cu masură, mai ales dacă ai probleme cu greutatea în exces. Combină-le cu legume proaspete cât mai divers colorate.
